joi, 25 februarie 2010

Jurnalul unui inger trist


Stau pe o margine si te privesc.nu ma vezi si la cat de sceptica esti nici nu crezi ca exist…stai ghemuita ,asculti o melodie cu acorduri fine si triste si fumezi.Privesti fix si pari trista.oare la ce te gandesti…Inger fiind banuiesc ca pot afla insa pari atat de cufundata in gandurile tale incat mi e frica sa mi desfac aripile.Eu cred insa in tine,cum as putea altfel sa fiu ingerul tau…Zambesc….”citesc”in privirea ta motivul starii.Brusc urasc unii oameni.Un inger e capabil de asta.Doar dc acel om raneste persoana pe care o vegheaza.Nu pot sa ti raspund la miile de intrebari din minte,nu pot sa te incurajez sa ti zic ca nu se merita sa suferi ptr un alt om..ce lectie de viata as da eu …nu pot sa ti aduc zambetul inapoi ,nu pot nici macar sa ti vorbesc.Mi as dori sa pot face toate astea dar am doar privilegiul sa te privesc si ma simt neputincios….Stii ca ai gresit si tu lasand persoana respectiva in viata ta dar..nu am voie sa te judec..dar voi fi alaturi de tine cind altcineva o va face.Merg alaturi de tine si te privesc cum iti tarai pasii.Iti iei o tigara,,,Cum as putea sa te ajut cand nici pe mine nu m am putut ajuta..ce simplu ar fi sa ti zic ca “nu exista ratare”dar ingerii nu pot minti.Asta inseamna ca te ai indragostit de un diavol…Ma gandesc daca ar trebui sa lupt cu diavolul sau cu ingerul pazitor al acelei persoane.Ti as da aripile mele sa poti “zbura”din gandurile tale insa mi au luat aripile si mi au spus ca le voi capata inapoi doar cind nu vei mai fi trista.Am sa intreb ingerul persoanei respective dc si ea se simte la fel.Vreau sa cred ca exista dor ptr lucruri frumoase..indifernt de circumstante.Stiu ca il adori,nu se poate sa nu fii fost la fel si invers…….desi dc e un diavol..de fapt cred ca in oricine exista o parte buna si una rea.Cred ca ptr tine a fost inger pamantesc si diavol ptr altcineva……atunci cind inseli asa esti numit.,….Inebunesc ca nu pot face nimik si te privesc neputincios.Poate mi as dori sa fiu uman sa ti umplu golul lasat…sau poate….sper inca in pasiunea oamenilor,in zambete si senzatii dulci,in saruturi magice si atingeri ce ard…. Stiu ce pot afce sa te ajut………am sa implor cerul sa mai ai o sansa si atunci cind ai sa ti cobori privirea sceptica in jos,eu am sa tin in brate speranta…ca sa nu se piarda……

marți, 23 februarie 2010

It's a tragedy ,i tell you!

Nu stiu ce se intampla in ultima vreme. Cred ca stelutele nu ma mai iubesc. Am numai ghinioane si ma simt ca o domnita pe tocuri prea inalte pe un drum cu pietre, imbracata incomod si cu o cafea in mana care inevitabil o da pe camasa, I se rupe tocul in timp ce trece o masina cu viteza intr o balta linga ea si bineinteles intarzie intr-un loc anume .Ceea ce mi aduce aminte de episodul-camasa noua alba -prima zi- in care am reusit sa vars pe ea cafea , ceai , si o bucatica de ciocolata.D-nul Me imi zice ca sunt imprastiata. Minte. Doar imi place sa-I imprastii creierii cu ai mei sunt ordonata. Asadar ..stelutelor aliniati-va si iubiti-ma!

luni, 22 februarie 2010

Surprise!


Se apropie ziua mea. De ceva timp domnul Me ma tot intreaba ce-mi doresc, ce vreau sa fac de ziua mea. A renuntat sa ma surprinda…pentru ca rar sunt placut surprinsa. Error. Nu trebuia sa faca asta.Asa ca o data i-am spus ca vreau o zi la SPA in doi sau o zi la echitatie. Alta data m-am gandit ca as vrea un pian. Sunt fascinata de mica de pian si mi-as fi dorit sa stiu sa cant ceva mai complex decat cele trei cantecele pe care le stiu si bineinteles melodia din Love story…Oricum pianul ramane in plan pentru viitoarul meu “acasa”.Va sta in living si va fi negru.Intr-o zi am realizat ca imi doresc de ziua mea..un ponei. Poate sa-mi ia ce culoare doreste aici nu am pretentii. Doar sa fie ponei. Lista ramane deschisa pentru eventuale idei. Asa ca sunt pregatita sa-mi astept cadoul. Cine stie…poate chiar o sa ma surprinda……

sâmbătă, 20 februarie 2010

Happiness comes from small things

Lucruri ce ma fac fericita:
-lumanarele parfumate .mici, mari diverse culori diverse forme. Indiferent de tip cu conditia sa arda.
-muzica buddha bar, chill out(orice e deprimant zice domnul Me).. O ascult dimineata la cafea la servici iar cand ajung acasa e primul lucru pe care il fac. O ascult cind merg cu masina, cind sunt trista ,cand iubesc cand ma cert cu cel pe care l iubesc. Imi place sa adorm ascultand-o..mi ar placea sa si visez muzica.
-culoarea rosie. Camera mea e rosie .rectific :rosu de Burgundia. Si da…sunt indragostita de ea.
-funditele. Cumva cred ca am ramas blocata in copilarie. De asta majoritatea hainelor si incaltamintelor mele au un mic detaliu:o fundita.
-caldura .cat mai multa caldura.in casa…in aer..in suflet. Si cred ca am zis tot.
- miresme placute: uleiuri parfumate ptr bai in spuma…betigase parfumate,, deodorante de camera….si …bineinteles parfumuri . tari si puternice . aproape ca mine
- haine. Asta ptr ca intr un sifonier intreg niciodata nu am ce mi trebuie ptr o anumita ocazie. Sau nu am in minimum 5 culori diferite.
-ciocolata calda.fierbinte chiar…..servita in compania unei persoane dragi…
-bomboane de ciocolata cu cirese. Nu mi lipsesc niciodata din casa, din coltul meu de dulciuri de linga calculator. E drept..rareori le cumpar eu…de cele mai multe ori o persoana extrem de delicioasa din viata mea are grija sa mi aprovizioneze coltul cu dulciuri…..
- cartile. Imi place sa citesc dar doar ceea ce mi se pare mie o carte de calitate.cu toate astea, niciodata nu las o carte neterminata oricit de neatractiva mi se pare. Insa cind o termin as prefera sa nu mai aud de ea.
- tigarile.stiu ca mor. Cu totii murim. Normal ca nu mi as dori asta in viitorul apropiat si de regula sunt destul de atenta cu stilul meu de viata. Aici fac exceptie.e singurul lucru de care imi permit din pct de vedere moral, sa abuzez. Fumez doar cind ma enervez, cand sunt trista, cind sunt in oras , dupa ce mananc, si totodata si cind nu fac nimik din lucrurile de mai sus si sunt doar plictisita.si totusi nu fumez cand dorm. la urma urmei trebuia sa am si eu un defect. Nimeni nu poate fi perfect.
- tocurile : in tocuri sunt oricine imi propun sa fiu.chiar daca devin extrem de incomozi dupa o zi de servici si a doua zi imi propun sa fiu “casual”…pe tocuri esti la inaltime!
- si Tu !

vineri, 19 februarie 2010

to celebrate....or better not.

Recent a fost sf Valentin .Ziua in care indragostitii isi dau cadouri, isi vorbesc pitigaiat si isi fac planuri cum sa serbeze ziua.Insa pun pariu ca nimeni nu a avut o zi sf valentin mai wow decat a mea. a day to remember as putea spune.Rezultatul? De acum inainte cu ocazia acestei zile voi sarbatori cele 6 ore la urgente(in cuplu bineinteles), si noua mea cicatrice sexy de pe abdomen.ah da, am primit si trandafiri. Si am la dispozitie doua saptamani la pat sa privesc cum se usuca.

vineri, 12 februarie 2010

Termen limita

Am citit zilele trecute un articol probabil intr–o revista adresata femeilor …care mi-a adus, in sfirsit, pacea interioara. Cea pe care o asteptam de ceva vreme…
In articol scria: "Poti obtine pacea interioara daca termini toate lucrurile pe care le-ai inceput!"
Si a functionat! Am terminat sticla de vin inceputa , am terminat cutia de bomboane de cirese, cana intreaga de ness cu cola si am terminat si pachetul de tigari abia inceput. Si pot spune ca deja simt cum sunt zen. Si karma mea e una fericita.

joi, 11 februarie 2010

Lectura pentru sufletul meu

ROMANTA NEGATIVA

N-a fost nimic din ce-a putut sa fie,
Si ce-a putut sa fie s-a sfarsit...
N-a fost decat o scurta nebunie
Ce-a-nsangerat o lama, lucioasa, de cutit!...
N-am fost decat doi calatori cu trenul,
Ce ne-am urcat in tren fara tichete
Si fara nici un alt bagaj decat refrenul
Semnalului de-alarma din perete!...
Dar n-am putut calatori-mpreuna...
Si fiecare-am coborat in cate-o gara,
Ca doua veverite-nspaimantate de fur tuna —
Furtuna primei noastre nopti de primavara!
Si-atata tot!... Din ce-a putut sa fie,
N-a fost decat un searbad inceput
De simplu “fapt divers”, ce nu se stie
In care timp si-n care loc s-a petrecut!...

Autor: Ion Minulescu

miercuri, 10 februarie 2010

Trip in the past




Recent mi-am petrecut un week end ca in trecut. . Doar ca acum am fost insotita de un prezent . Aceasi atmosfera minunata, comica-tragica, aceleasi persoane dragi mie, aceasi ceasca de ness cu lapte dimineata zgribulite de frig, aceasi iesire distractiva seara in club ,acelasi oras pe care eu il regasesc minunat ,aceasi cosmopilitan savurat intr-un bar cu muzica pe gustul meu….Aceasi stare de bine. Imi incarc bateriile pentru rutina mea, si sufletul. Am avut ocazia sa mi revad si parti din trecut…Fiecare cu drumul lui. Mi-am intors privirea, si am primit un zambet cald din partea celui ce este in prezent. Ciudat cat de mult te schimbi…Si totusi cat te regaseti in ceea ce ai fost.

take me inside

marți, 9 februarie 2010

Vrei sa fii perechea mea?....


Sunt Fashion victim recunosc.Sunt recunoscuta ptr crizele de isterie pe care le am atunci cind intru intr un magazin si vad ceva ce mi place.Ma agit mai mult decit nepotelul meu atunci cind vede o jucarie cu spiderman.astazi am intrat intr un magazin de incaltaminte .Atat de multe sortimente de incaltaminte incat am uitat ce cautam si m am gandit ..dc eu sau viata mea ar fi o pereche de incaltaminte ..ce ar fi???cu toc…fara..comode..sandale Imi aduc aminte ca atunci cind eram mica imi placeau pantofii cu o curelusa in jurul gleznei Asta ptr ca intotdeauna am vrut sa ma simt strans legata de ceva sau de cineva,sa ma simt in siguranta..sigur nu as fi adidasi ptr ca m as simti neatragatoare.De multe ori mi am dorit sa fiu o pereche de bocanci militaresti sa calc toate nimicurile ce le am in cale…gata!m am hotarat.as fi o pereche de cizme foarte lungi si foarte stramte sa ma simt strans legata de pers care “ma poarta” …dintr un material maleabil si placut la atingere si ar avea toc foarte inalt pentru ca stiu ca uneori sunt incomoda si greu de suportat si am senzatia ca cel care "ma poarta"vrea sa scape de mine..desi stiu ca sunt accesoriul pe care il adora..as fi de culoarea neagra dar cu un mic detaliu chic… din dantela,o pata de culoare ..ahh da…si trebuie sa ma gandesc ..dc as putea sa aleg eu..cine ar fi persoana la picioarele caruia as sta…sau poate….privesc prea departe….poate “perechea mea" e cealalta cizmulitza care e exact ca mine..…insa apartine altcuiva...

joi, 4 februarie 2010

to be or not to be married?


Avand in vedere ca ma paste o anumita suma de ani...exista ideea preconceputa ca ar cam fi cazul sa ma marit.Foste colege de generala, de liceu de facultate,colege de servici, cunostiinte, rude, cunsotiinte de familie, vanzatoarea de la magazin toti ma intreaba acelasi lucru.doar tonul difera. Sub forma de curiozitate sau un fel de compatimire….Bineinteles majoritatea la casa lor. Familia deja nu mai are curiozitatea sa ma intrebe pe cand, s-au plictisit.Si totdata si eu sa raspund acelasi lucru. Pe de alta parte, aflu in ultima vreme despre tot mai multe cazuri de divort. Bineinteles dintre cei ce s-au grabit sa se casatoreasca. Asta ar fi unul din motive pentru care nu am facut-o. Pentru ca nu vreau sa regret.Alt motiv este ca as mai avea multe de realizat atat profesional cat si spiritual pana sa realizez si acest lucru. Asta plecand de la premiza ca nu mi-as dori sa ma marit doar sa fiu intretinuta si sa fiu incapabila sa fiu o femeie. Stiu sa gatesc, sa ma ocup de indeletnicirile casei, anii de facultate singura mi-au priit , insa tin pentru mine.Degeaba incerc sa –l pacalesc pe domnul Me din viata mea ca nu stiu sa fac nimic -poate-poate nu ma pune sa si fac- cred ca a inceput sa se prinda ca-l mint pentru ca ma tot prinde prin diverse ipostaze… La inceputul relatiei isi imagina ca as fi sotia tipica cu tigara in coltul gurii si cu batic strins pe cap si tot ma aprecia.Acum ma apreciaza tot mai mult cu fiecare zi.De felul meu sunt comoda. Probabil vine o data cu varsta si cu rutina. Alt motiv pentru care nu am facut pasul acesta. Am tabieturi. Multe si de care nu pot si nici nu vreau sa scap. Si cred ca sunt si un pic salbatica. Trebuia sa am si eu cateva defecte….Imi doresc sa fac si pasul acesta insa sunt sigura ca o sa se intample atunci cand voi fi pregatita sa primesc acest lucru in viata mea. Fiecare are ritmul lui. Si cu cit analizezi si te analizezi mai mult cu atat ai un ritm mai incet pentru ca realizezi ca nu esti limitat.Un alt motiv este ca vreau sa petrec cit mai mult timp..cu mine. Sa ma cunosc , sa socializez, sa stiu cine sunt.Sa ma bucur din plin de ce am , de ce –mi pot oferi, de prieteni, de familie, de partea profesionala , de o relatie, de mine..inainte sa inceapa problemele legate de o casnicie. Din fericire am norocul ca nici una din prietenele mele apropiate sa nu fie casatorite(inca) si ma simt in elementul meu. Un ultim motiv este ca nu am gasit inca persoana potrivita. Inca…..
In concluzie, da, inaintez in varsta si nu mi-e frica, si inca nu ma marit. Nu acum. Nu azi. Dar nu se stie ce va fi maine.. ….

miercuri, 3 februarie 2010

Printul pe cal alb sau cavalerul negru?

Sa ne imaginam ca traim intr un basm…trecem peste formula introductive a basmului “a fost o data ca niciodata..”..si ajungem la intriga..ceea ce ne si intereseaza de altfel.
Avem ca personaje: printesa, printul cu calul sau alb imaculat si cavalerul cel negru.
Pentru interesul cititorului si o mai buna intelegere a basmului relatat o sa fac o mica descriere a personajelor.. printesa….printesa deloc blonda…spre regretul cavalerului negru dar spre deliciul printului..,usor prea mofturoasa ptr un “basm”inchipuit..si mult ptr trista ptr un happy end.. printul si calul alb….de fapt..poate nu chiar atat de imaculat …si poate nu intotdeauna se comporta ca unn “print”…insa tipul care te iubeste , care incearca sa faca totul ptr tine ,sa iti ofere tot ce poate… si care trece peste orice conflict cu usurinta si umor si bineinteles cavalerul cel negru:personajul negativ as putea spune care starneste cele mai multe controverse..tipul care te ignora,care se poarta frumos doar cand are chef. care te minte..nu sa ascunda ceva ptr ca I ar pasa de tine ci doar ptr ca nu I pasa ce ti spune .genul de personaj ce ti da mesaje de genul..”noapte buna printesa mea mica si bruneta…abia astept sa fim impreuna sa ma inveti sa iubesc din nou..”in timp ce printul, e genul ce declara”printesa mea, noi suntem intr o poveste…te iubesc mult..”
Intr o noapte probabil magica ar spune cavalerul (doar se crede personaj de basm)…complet idiot din fire, cavalerul negru se trezeste ca I s a pus pata pe tine.isi marturiseste sentimentele care spune el le avea si pana acum in sinea lui dar stai si te gandesti unde le tinea atat de ascuns incat nici nu le ai fi banuit…raspunsul printesei este unul destul de nepotrivit ptr lumea lui de poveste in care ai place sa se retraga atunci cand e satul de realitate…”hai ma…pe bune?ca sa vezi. Ironia sortii. Printesa intre timp si a recapatat demnitatea si I a cam trecut de el. In fond…printul cel bun isi da mai mult silinta….
Si asa iti faci un dusman pe viata….cavalerul se inarmeaza cu dispret,orgoliu infantil si se declara un hater indifferent ce fel te ai comporta tu….ca o printesa…
Realizezi ca printii…tot printi raman…si incerci sa faci cu el acel happy end de care nu te simti in stare….insa…nu intelegi de ce acest curs al povestii de ce nu altul.Unul mai pasnic fara atata drama…
De fapt…ptr ce sunt basmele…daca nu ptr intrigi,personaje negative ce indiferent cat de “pozitiv”esti intotdeauna vor avea ceva cu tine.
Pana la urmatorul basm…..daca va mai exista unul …astept sa vad dc personajele nu fac schimb de roluri….sau daca prin absurd nu apare si un balaur cu care probabil printesa subsemnata va avea un happy ending in stilul ei…

marți, 2 februarie 2010

Doresc caine mic pentru o perioada.Se poate sa nu fim compatibili.


Una din prietenele mele are un catel. Latra ,da din coada deci e catel.Intotdeauna mi-am dorit un catel si in ultima vreme mai mult ca nicodata.Unul mic de tot si pufos. Si daca se poate foarte lenes si linistit.Daca nu e , o sa –l sedez. M-am gandit ca ar fi cazul sa-mi iau un animal ca orice dama necasatorita care se respecta ajunsa la o anumita varsta. Cum pisicile nu le suport, ca teoretic asta e stereotipul eternei domnisoarei necasatorite, am zis ca facem un compromis si iau caine. Dupa cateva nopti petrecute la prietena mea m-am razgandit. Se zice ca animalul ia din comportamentul stapanului.Prietena mea este foarte agitata insa cainele e o masinarie de ucis nervii. Sare , topaie , latra, si are obisnuinta sa stea pe tine. Nu linga tine. Astfel , noaptea trecuta mi-am petrecut-o cu ghearele unui caniche in gat. In toiul noptii jenata de pozitia cainelui si speriata ca o sa mor in somn taiata la jugulara, l-am impins usor. El catelul, a considerat ca ma joc cu el la 3 noaptea astfel incat a inceput sa sara energic si sa ma muste in joaca bineinteles… Cert este ca daca nu se trezea stapana, astazi imi inlocuiam gulerul de vulpe argintie cu unul de canishe crem. Asta nu inseamna ca inainte prietena mea a avut o vulpe argintie…. Se facu dimineata(cu greu), cum deschid ochii surpriza cainele iar a crezut ca vreau sa ma joc …stupida de mine doar vroia sa plece la servici. Asa ca imi trag pantalonii cu greu cand un caine trage de celalat picior….fumez o tigara si beau jumatate de ness rapid pentru ca un anumit animal simtea nevoia de afectiune..si plec. Linistita. Tot imi doresc un caine, insa nu chiar asa. Exista caniche deprimati ?Pentru ca mi-as dori eu unul….