duminică, 31 ianuarie 2010

Cele doua minuni.




Sunt fericita posesoare a doua mici minunatii. Aceste minunatii au nume. Andrei si Teo. Ai multumesc din suflet surorii mele ptr aceste daruri. Ei sunt cei care imi aduc zambetul pe buze si uneori reactii opuse acestora de genul”teo ,linisteste-te ca altfel ne suparam!grav...”da, stiu ca –mi afecteaza karma dar nu pot fi intotdeauna calma. Adevarul e ca atunci cand ai vezi in fiecare zi de 6 respectiv 4 ani… si cind nu esti mama la randul tau ca sa poti sa intri in euforia de mama, ti- e greu cu toata dragostea si binevointa pe care o ai sa nu-ti iesi din minti.Astfel apar episoade de genul tipete in magazine dupa o guma..desi mai are 59 in casa…tavaleli, urlete incat mai era putin pana sa cheme lumea pe strada asistenta sociala ,rujuri stricate confundate cu carioci, lucruri cu valoare sentimentala stricate/sparte,parada cu tocurile mele de 15 cm pe care abia eu pot merge… Ocupatia de mama e una full-time. Eu nu rezist decat de dimineata pana seara maxim. Intr-unul din week-endu-uri l-am supus pe domnul Me la testul suprem:o zi petrecuta impreuna cu cei mici. Carrefour, jucarii, dulciuri, cofetarie, poze, baloane, umflat baloane, desenat baloane, eu fugind in parcare dupa baloane…..confectionat din hartie avioane ,tunuri, aeronave si alte minunatii…cantecele,ce e drept unele inventate pe moment incat la un moment dat domnul Me era foarte atent incercand sa invete si el cantecelul…si alte preocupari ale varstei cuprinse intre 3-6ani.Chiar daca dupa plecarea celor mici nu ne doream altceva decat sa dormim,cand te string in brate , iti zambesc si iti spun ca te iubesc e clar e cel mai frumos sentiment, cel mai pur.Pot spune ca m-am acomodat si am inteles conceptul de mama. Stiu destule despre bebelusi , copii. Asta nu inseamna ca am de gand sa concep unul al meu momentan(desi mi-as dori enorm) , din contra.De fapt o sa beneficiez de unul al meu personal cand karma mea isi va dori.Pana atunci…e minunat sa- I vezi crescand chiar daca tu inaintezi in varsta….
Aceastea sunt minunatiile mele.

vineri, 29 ianuarie 2010

have a nice week-end!

Sfarsit de spatamana. Asteptam momentul asta inca de luni dimineata. Week endul asta am prilejul de a petrece timpul eu cu mine. Asa ca mi-am facut un plan cu adevarat elaborat.
-cutratenie generala. Clar. Nu se mai poate.
- lectura. Mi-as dori sa aflu cum se termina una din cartile lui Jane Austen si totodata si celelalte 2 deja incepute de pe masuta mea….
- sa termin un joc ce mi creaza dependenta. Si pe aceasta cale as dori sa mi exprim clar( prietenului meu) dorinta sa nu mi mai faca rost de altele…oricit de mult m-as pisaci.pentru ca risc sa nu ma mai duc la serviciu.
- sa fumez mult
-sa ma uit la toate emisiunile plingacioase si de scandal de la televizor. Sa mi aduc aminte cat de fericita si minunat sunt.
- sa- mi vizitez prietena si croitoreasa(iar am senzatia ca nu am haine destule..)
-sa ma odihnesc.
In concluzie…astept week end-ul viitor astfel incat sa- mi reiau viata.

miercuri, 27 ianuarie 2010

Coffee addicted


Cafeaua dauneaza grav sanatatii!incerc sa ma las de baut cafea...nu ca mi ar face rau..sau ca nu mi ar prinde bine in diminetile cind ma trezesc ciufulita si morocanoasa..injurand in gand..si uneori cu voce tare..de ce trebuie sa ma trezesc..sau in noptile,foarte rare de altfel, cind ies cu fetele mele si ne imaginam ca ne distram printr un club..am eu motivele mele pentru care vreau sa ma las..imi place cafeaua dulce...mereu imi spun ca viata de multe ori e amara..de ce sa nu fie macar cafeaua dulce..si imiplace sa o beau dimineata privind pe geam la o tigara si sa ascult muzica..sau in oras,intr un bar,insotita,asa cum obisnuiam....ah...mi am amintit ca urasc cafeaua...si ca vreau sa ma las..pe langa puterea pe care o are asupra unora de a le alunga oboseala...asupra mea a avut puterea sa imi schimbe intr un fel viata...o alta persoana a considerat ca prefera cafeaua nu cu zahar sau lapte..ci cu mine.. si m am gandit ca as vrea sa mi indulcesc cafeaua altfel...o invitatie banala...o simpla cafea...sunt 3 ani de cind cafeaua are alt gust pentru mine...nu stiu daca mai bun acum la sfarsit..sau nu...stiu doar ca e diferit.."diferit"e un cuvant care poate spune multe..asa ca ma las de cafea...sa nu mai fie nevoie sa imi schimb iar gustul cafelei...sa nu uit..am sa mi pun un post it pe frigider in care am sa scriu sa ma las si de invitatii la cafele...imediat dupa ce imi beau cafeaua...

duminică, 24 ianuarie 2010

Rasfata-te cu ceva frumos

Week-end-ul acesta m-am delectat(printre altele)... cu ceva...retro.Am avut placerea sa fiu unul din spectatorii piesei de teatru "Retro" de Alexandr Galin. Atmosfera minunata de la teatrul Nottara, persoana potrivita de linga mine, piesa captivanta, toate au contribuit la un moment de relaxare in cotidianul meu ...In pauza de tigara am avut curiozitatatea sa observ oamenii prezenti.Am fost placut surprinsa sa vad multi elevi de liceu si cupluri trecute de o prima tinerete, insa am fost dezamagita ca nu am vazut persoane de varsta mea...Asta probabil ptr ca , sambata fiind, e mai usor sa socializezi intr-un club decat intr-un teatru..din pacate.
Cat despre piesa, o imbinare reusita a umorului cu tristetea,interpretarea lui Virgil Ogasanu se detaseaza (pers central Cimutin) fiind de o maxima sinceritate si transparenta insa de neignorat sunt si celelalte personaje.
Fara alte comentarii , va invit atat la piesa cit la orice piesa pentru un moment de respiro si cu siguranta restul serii va fi cel putin la fel de placuta ca a mea....

miercuri, 20 ianuarie 2010

Black angel

Fascinating creatures are angels…I wish I will be one..someday…when maybe I will be tired of being human…to have wings…beautiful wings..and to fly ..anywhere..everywhere…to feel the wind on my hair…on my face…and to be near the people I love..and they will never know….i think i need an angel in my life..it must be like heaven when u find one right?...i found one once…he looked like an angel…walked like an angel..talked like an angel…but he was the devil in disguise…once I made an angel sad…falling like rain are the tears of an angel..i want to tell my angel to take care of me…so I opened my eyes..and saw my angel…it doesn’t have wings…but it has the most beautiful smile…and the warmest touch…I looked at him,looking back at me..and I realized why they say the best things are free…



marți, 19 ianuarie 2010

Good night ladies!


Se fac 3 ore de cind ma cert cu barbatul din viata mea.nu mai stiu exact motivul…stiu doar ca sunt extrem de suparata.mi se intampla des sa uit motivele de cearta dar sa mi ramana clara senzatia de nervi.probabil era si de data asta un motiv banal pe care el cu siguranta il depaseste gratie capacitatii lui de a intelege altfel lucrurile…iar eu ….crizez agatandu ma de diferite motive sa l indepartez.mda….ceea ce mi aduce aminte de vorbele unui domn cu un parfum rafinat ce soptea zambind unei studente intr un club ” domnisoara …tu actionezi impotriva ta”o da…..si actionez impotriva mea de cele mai multe ori. Ce temperament inutil pot avea….sper ca restul femeilor sa nu mi semene….ptr binele lor…in mom acesta orice mi ar spune nu ar fi bine. Orice ar face ar fi inutil.ma amuz la gandul cum ar fi daca ar renunta la mine…probabil nu m as ridica citeva zile din pat ptr ca nu as putea de batistutele folosite.femeile pling…e un lucru la care se pricep.la acest lucru si la a visa. Practic au legatura una cu alta.acum e cam tarziu sa pling…asa ca mi mai ramane doar un singur lucru la care ma pricep : sa visez. Si cum sunt obosita dupa o zi intreaga de visat.,…acum promit ca inchid si ochii.

luni, 18 ianuarie 2010

Frenezie....


Inca nu am uitat de cei citiva fluturi ce danseaza frenetic in viata mea!atunci cind lasi un fluture liber ti l imaginezi in conjuncturi ideale.un fluture frumos colorat batand din aripi printre razele soarelui..nu te gandesti la o ploaie de vara..o furtuna care sa distruga biata creatura este ceva ce nici macar nu vrei sa ti imaginezi..si totusi..viata iti ofera fluturi..de toate culorile sub toate formele..dar a caror bataie de aripi o simti intens…uneori ei sunt altfel decat stim noi ca sunt desi sunt tai nostri ei zboara atat de sus ca nici nu poti sa I mai cuprinzi cu privirea..fluturii ca si iubirea sunt frumosi ptr ca sunt efemeri ..si intr un fel devin “nemuritori” din acelasi motiv..eu personal..imi tin fluturii inchisi..departe de nebunia din jur..si ascunsi bine de trairi..ptr ca mi e frica! daca I as lasa liberi ar face parte din peisaj si ar fi ignorati..sau cineva ar ridica mana si ar incerca sa I prinda…ai tin doar ptr mine…oamenii mari tin fluturii doar ptr ei..cei citiva care ai mai au..majoritatea au renuntat la ei..la ei..si la fluturi…ma tot gandesc ca nu conteaza cati fluturi am in cap atat timp cit zboara in formatie..ce faci ,insa,atunci cind fluturii sunt in stomac? nu vreau sa zboare singuri,bezmetici ,cautand o pista de aterizare intr un aeroport al fluturasilor…ptr ca pot fi atacati de un val de indiferenta si..se prabusesc…sau poate sunt singuri ptr ca alti fluturi..din alte parti..zboara in alte directii..caderea e prea dureroasa..un refuz nu pica niciodata prea bine la stomac..te resemnezi si te gandesti ca ai avut o indigestie..bei o gura dintr un cocktail..si te gandesti ca oricum fluturii nu traiesc prea mult…dar sunt si unii care se incapataneaza si vor sa zboare..tot mai vor..tot mai sus…cum pot sa I opresc fara sa I strivesc?...degeaba le zic ca nu sunt eu de vina..ci TU…o parte din fluturi mor..fie ca le a sosit vremea..fie ca s au apropiat prea mult de flacara aceea arzatoare..dar cei care supravietuiesc pot deveni iar o multime…e nevoie doar de “un motiv”..ca atunci cind eram copii..acum suntem la fel..ne jucam de a oamenii mari si ne a furat de tot jocul..am uitat de culori…de zbor… mai ales de dansul lor…si de dorintele noastre….oricit de mult sau de putin traiesc..fluturasii minunati sunt rari….

duminică, 17 ianuarie 2010

Just an ordinary day...


ma trezesc..iar blestemata de alarma de la telefon..hmm..de cite ori ma gandesc sa mi cumpar alt telefon..poate altul nou nu o sa ma trezeasca la aceasi ora..incurajata de mii de voci din mintea mea care imi spun"hai draga...lasa..o zi are doar 24 de ore.."ma ridic..incerc sa mananc ceva dar imi aduc aminte ca m am chinuit un pic sa mai slabesc asa ca brusc mi se pare ca mancarea nu are gust..ma imbrac rapid cu hainele lasate de seara pe scaun...ceva nu mi convine..ma schimb de 3 ori..ajung sa cred din nou ptr a mia oara ca nu am destule haine..si deja imi vin in minte citeva magazine..ma dau repede cu un ruj tipator sa ma binedispuna si plec rapid pe scari intrucit normal,sunt in intarziere..pe drum vad din maisna ca mai sunt cativa ametiti ca si mine care s au sculat la o ora la care cu ceva timp in urma ma culcam...servici!acte,rapoarte,telefoane,contracte ,traduceri,...ah..oare mai am ruj pe buze?...in decursul a 9 sau 10 ore de munca in cele 9 sau 10 minute pe care le am libere incerc sa mi aduk aminte de ce m am nascut si de ce am ales sa traiesc...imi vin repede citeva motive ce i drept placute..dar totodata si citeva neplacute iscate de rutina vietii dar sunt rapid spulberate de vocea sefului..fumez o tigara,mai sorb din cafea,ma amuz la glumele sefului si a colegului meu...si bineinteles trag o fuga pana la toaleta sa mi infoi un pic parul si sa ma dau cu ruj..ora de plecare..ma opresc prin oras...sunt dependenta de cumparaturi asa ca nu conteaza ce cumpar atat timp cit cumpar..ajung acasa aproape inghetata dar fericita ca am mai achizitionat nu stiu ce nimik..sau lucru care in citeva minute nu o sa mi mai placa..mananc mai mult decit dimineata cu riscul de a mi manca si rujul de pe buze intrucat gandurile mele nu mi au tinut si de foame..si ma arunc in patul meu de care sunt indragostita..si formez un nr de telefon...al unei persoane foarte dragi mie..ne plangem de ceva sau facem haz de necaz...ma mir oare ce dumnezeu vorbin atat de mult..dar nu conteaza..e placut atat timp cit vb ..termin convorbirea ptr ca imi aduc aminte ca tata nu e patron la orange...si ma relaxez intr o baie cu spuma lumanarele si arome ispititoare si ascult o muzica pe care unii ar numi o deprimanta si imi trec mii de ganduri mai mult sau mai putin importante,amintiri,probleme carora nu le stiu rezolvarea,dorinte ce par ca nu se vor indeplini vreodata...imi termin tabieturile de femeie singura si ma pregatesc de culcare..tacuta..si la fel de iritata ca dimineata cind ma trezesc..inainte sa adorm..ma uit in oglinda..imi mai infoi o data parul..si sunt dezamagita...dupa toata ziua de azi,singura mea nemultumire e ca nu am gasit inca rujul care sa reziste pe buze o zi intreaga...

welcome to my life

Personajul principal din viata mea, cel pe care il consult si cand beau o cana de apa, mi-a facut blog. Asa ca..welcome.