Mi –as fi dorit sa traiesc in alte vremuri. Nu acum. Nu astazi. Nu aici. Si nu in societatea aceasta. Nu atat de superficiala, de rece , de egoista , de insensibila, de libertina, de trista…Mi –as dori sa traiesc in sec. XIX, ca o eroina dintr-un roman.Un roman, trist greu de inteles dar de dragoste. Mi as dori sa traiesc ca in “Mandrie si prejudecata”sau sa fiu o alta “madame Bovary”.. Finete, feminitate, pasiune, retinere, sentimente sincere ..si rochiile minunate. Mi – as dori sa traiesc in perioada Virginiei Woolf, in Londra . Sa –I fi citit atunci cartile si sa fi stiut de atunci cat de minunat scrie. Mi-as dori sa traiesc in vremurile in care totul era mai pur, mai simplu, mai natural, cu dezavantajele de rigoare bineinteles, insa mult mai intens.Mi-as dori sa traiesc in perioada Gretei Garbo sau Ingrid Bergman cand femeile erau feminine si seducatoare fara sa –si etaleze corpul, cand femeile erau naturale si ingrijite fara sa para niste papusi din cauciuc si cand un barbat era un gentleman.Cand libertatea eram mai constransa, cind relatiile erau sincere.Cand lucrurile simple erau apreciate , cand gesturile mici erau cele ce dadeau savoare. Cand viata nu era atat de imprevizibila, cand oamenii nu erau atat de nehotarati. Recunosc sunt o inadaptata in lumea mea, in lumea asta..De asta probabil ce-I ce ma cunosc imi spun des ca sunt din “alt film”. Partea mai ciudata e ca nu pot si nici nu vreau sa ma adaptez, mi-e bine asa , neinteleasa. Ma face unica in lumea mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu