Stau. Sunt confuza. Ma invart dintr-o camera in alta si parca ceva nu e in ordine. Apoi am realizat: nu am mai avut de ceva timp cateva ore pentru mine..cateva ore sa stau. Sa nu fac absolut nimic. Poate sa fumez..
Incerc de ceva timp sa-mi ocup tot timpul liber, in afara jobului meu, pe care il mai am disponibil. Si reusesc din plin. Reusesc atat de bine, incat curand nu o sa mai stiu de mine si probabil nu o sa mai fiu buna de nimic. Nu mai vorbim de ridurile care deja se inmultesc cu fiecare ora lipsa de somn.
Sunt ca un robot setat pe anumite task-uri. Prefer asa...robotii nu au sentimente..
Nu-mi place sa stau, mi-as dori, dar nu-mi place momentan. Pentru ca mi-ar lasa gandurile libere....si nu e bine. Gandurile mele te distrug incet ca o otrava de proasta calitate.
In alta ordine de idei nu-mi place sa ma simt inutila. Consider ca deja am pierdut atatia ani in care nu am realizat ceea ce mi-as fi dorit. Vreau sa fructific fiecare secunda pe care o am in prezent. Niciodata nu stii ce iti aduce clipa urmatoare...
Eu, dintre toti, ar trebui sa stiu mai bine....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu