Ma imaginez in ultima vreme, tot mai mult, mireasa. Nu neaparat sotie.
Ma gandesc fara sa vreau cam cum mi-as dori sa fie rochia, ce ornamente as avea, ce tematica, pe ce melodie as dansa, ce meniuri sofisticate am servi.
Ma gandesc fara sa vreau cum as vrea sa arat. Inca nu stiu. Nu stiu nimic, nu pot sa imi imaginez nimic din ceea ce ar fi cea mai incarcata zi din viata mea, din punct de vedere emotional.
Ma inspaimant de la primele ganduri pentru ca stiu cat m-ar consuma un asemenea eveniment si incerc sa imi schimb rapid gandurile. Stiu cat suflet as pune sa fie pe placul meu, cate eforturi financiare si psihice. Cate discutii as avea cu d-nul M. sa il conving de anumite lucruri. Cat m-as lupta sa iasa totul asa cum vreau. Si probabil ar iesi.
Si mi-e frica...
Acesta e unul dintre motivele pentru care am ales sa nu fac acest pas pana acum.
PS: Inca 2 dintre "darlings" din viata mea mi-au calcat pe urme si au primit inelul. Si cererea in casatorie. Si ma inspaimanta din nou faptul ca am devenit femei.
Le doresc tot ceea ce imi doresc si mie.... Cu drag.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu