Oameni mici

De ce sa simti nevoia ca barbat, sa interactionezi cu o femeie ce la un moment dat a fost in viata ta, intr-un fel sau altul, pe care ai dorit-o intr-un fel sau altul, doar sa vezi daca e fericita, doar sa minti ca esti fericit.
Sau mai rau, sa iti plingi actuala casnicie si sa te intrebi, de fapt, sa ma intrebi, ce s-ar fi intamplat daca... Daca nu ai fi fost un prost. Dar ai fost. Si tu si ceilalti din viata mea.
Cu mici exceptii poate...
Insa toate celelalte mici "relatii" sau flirturi.. sau inceputuri de relatii ce nu s-au concretizat, apartin "oamenilor mici" din viata mea.
Cei ce nu si-au castigat un loc intr-un pedestal imaginar.
Cei ce acum imi creaza mila, repulsie, si intrebarea "ce naiba a fost in capul meu".

Si tu iti plangi soarta... si eu imi afisez cu sinceritate fara sa exagerez, fericire.
Si tu te minti ca esti fericit in casnicie, pentru ac aparent pari. Dar stiu si eu si stiu ca stii si tu si ca stiu si eu ca nu e asa. Si nu ai vrea sa ma crezi ca sunt fericita.
Si tu ma verifici din cand in cand sa vad daca m-am casatorit, si incerci sa-mi arati dezavantajele unei relatii de la distanta doar pentru ca a ta nu a reusit. Si ti-am spus-o si atunci si repet: nu relatia de la distanta a fost vina, ci Tu, dragule. De asta esti nefericit, de asta ma amuzi, de asta incerci sa iti etalezi in prostia ta viitoarea casnicie.

Da, ma bucur, ma bucur ca au ramas acesti barbati doar la stadiul de "oameni mici" in viata mea.