It’s about me. It was always about me. Despre ceea ce simt, cum ma simt. Sunt cea mai importanta persoana din viata mea. Si mi se pare si normal sa fie asa. Traiesc cu mine zi de zi si noapte de noapte de 27 de ani. Eu cu mine, cu gandurile, temerile, sperantele, bucuriile mele senzatiile mele. Nu stiu daca sunt egocentrista, stiu doar ca fac tot posibilul sa ma plac, sa ma pretuiesc, sa ma respect, sa ma simt bine sa fiu eu pentru restul vietii. Cer enorm de multe de la mine si uneori si de la ceilalti. Toata viata dincolo de acel paravan al tristetii pe care probabil l-am creat special ca sa nu patrunda exteriorul in fericirea mea, am avut ce e mai bun de la viata, in limita normalului. O familie mare care a facut supraomenescul ca sa fiu fericita din toate punctele de vedere, prietene in adevaratul sens al cuvantului, si iubiti ce ma rasfatau si intr-un fel sau altul imi ofereau iubirea cadou cu o funda rosie. Nu ma supraestimez, din contra poate ma subestimez uneori. Sunt un suflet aproape femeie. Tot ce-mi doresc e sa fiu un om si in primul rand o femeie in adevaratul sens al cuvantului. Vreau sa traiesc frumos.
Insa dincolo de aceasta vreau sa fiu buna pentru mine si cu mine.
In my world, it’s all about me.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu